… acum cateva zile s-au implinit 165 de ani (daca nu ma-nsel) de la moartea sau nasterea marelui poet fara sot – pe numele lui de scena Mihai Eminescu.

Am intels ca tat natu’ trebuie sa aiba un poet national si noi- pentru ca suntem un neam iubaret l-am ales pe evident indragostitul Moonwalker al dulceturilor de Limba neaosa. Nu o sa intru in faptul ca nu-mi place tonul dulceag al poeziilor sale sacaitor de cunoscute pentru ca asta tine doar de preferintele mele,si de posibilitatea de a fi citit prea putin din inculpat ca sa ajung la partea care ar fi rezonat cu sufletelul meu mic si negru sau de faptul ca mi-a fost bagat pe gat intr-o masura mult prea mare pentru a-l putea digera.

Subiectul pe care vreau sa-l discut este acela legat de cazierul sau: dupa forfota de pe facebook prin care orice asparagus cu calendar a postat o poezie a poetului impar, dupa gloata de nationalisti care au vrut sa-si faca o poza recitand versurile preferate si au apasat din greseala pe filmare, a aparut -la cateva ore- o noua specie: aceea de istoric-nazzies care au inceput sa-i ridiculizeze pe cei din prima linie pentru inacurateturi istorice, obscure ca importanta literara- dar importante pentru un “romanas autentic”:

• a fost ridiculizat un  functionar al unei primarii care a gresit numarul de ani de la fericitul sau tragicul eveniment (nu mai stiu exact care era)
• a fost infierat Iohanis pentru ca a citit un pasaj din Poetul pasaricilor somnoroase – scos din context ca sa nu arate cat de rasist era Eminescu
• si orice om care a articulat numele poetului nedivizibil cu 2 – FARA sa aiba o privire drogata indreptata spre cer a fost declarat un roman de speta a 3-a

Intr-o calatorie (mult prea) lunga cu trenul mi-a fost dat sa impart un compartiment  cu un mos (dupa estimarile mele bine peste 70 de ierni) care era extrem de indignat si impartea rahat intregii noi generatii pentru ca nu stiu cand s-a nascut Mihai Eminescu – fapt care ii facea in “filmul” sau inculti.  Am incercat sa-i vindec increderea in noua generatie  spunandu-i  ca nu mi se pare important de stiut cand s-a nascut, ce liceu a urmat si de la cine a luat sifilis atata timp cat pot -alaturi de toata generatia mea-  sa-i  recit mai mult de 5 poezii fara sa ma balbai, sa explic ce a vrut sa spuna (sau ceea ce i-a fost pus in gura de catre profesorii mei de Romana) si chiar sa vorbesc putin despre influentele care l-au facut sa ramana ce-a fost – romantic 😀 .

Inutil de mentionat (ceea ce nu ma opreste sa o fac) ca nu s-a lasat convins de asta, s-a strambat putin la (pentru el mult prea) neologismul influente, si a tunat in continuare  ca un roman adevarat este cult, si ca un om cult stie cand s-a nascut Eminescu.

Nu am putut atunci sa-i spun altceva pentru ca imi dadeam seama de futilitatea unei eventuale incercari, dar as vrea sa-i arunc asa … virtual lui si celorlalti “romani adevarati” iubitori de clisee urmatoarele concluzii personale:

• faptul ca stii niste date din CV-ul lui Eminescu nu te facre un bun roman; esti un bun roman daca iti platesti taxele si te abtii de la a fura de la vecini de orice nationalitate ar fi, NU daca potrti chiloti tricolori si ii uzi vomitand lozinci – de fiecare data cand e aniversarea vreunui eveniment tipic romanesc
• faptul ca stii niste date din CV-ul lui Eminescu nu te face cult (sau te face cult in masura in care o flotare te face culturist); stiind detalii de genul celor din CV esti in cel mai bun caz fan, si la o discutie cu oameni care intr-adevar stiu literatura vei fi pentru ei ceea ce “scrisul” de la sfarsit este pentru un filim bun.
• faptul ca tu chiar stii de la cine a luat sifilis si cui a mai dat – nu il face mai mandru de tine … acolo unde e; prin asta ai reusit doar sa-l scarbesti pe cel pe care-l admiri; FELICITARI!