stau cateodata si ma gandesc cat de intens traim noi, femeile, fiecare clipa si tot cateodata ma si bucur…chiar ma bucur ca exista o asa intensitate. ok….invidiez persoanele care dau dovada de o detasare si de un autocontrol exemplare, sunt gata sa le cersesc flamanda leacul pentru atatea trairi, scenarii, intrebari fara sfarsit… dar ma intreb daca nu isi au rolul lor aceste mici drame in evolutia fiecarei femei. sa nu se lezeze nimeni si luati in considerare, va rog, prima acceptiune din dex a cuvantului “dama” dar, uneori cand micile tragedii cotidiene ma asfixiaza, ma trezesc cugetand cu o doza de amaraciune si umor: ” mda…dama vine la pachet cu drama…”
printre cele mai des intalnite drame cotidiene se numara drama telefonului mobil care nu mai suna, drama ciorapului agatat, drama episodului pierdut, drama prietenei recent parasite…si daca stai si te gandesti la rece, fiecare drama se trateaza, ca mereu exista cineva pe umarul caruia sa plangi, cineva care are niste oja pregatita exact pentru drama ciorapului agatat, iar televiziunile au inteles ca si reluarile isi au rostul lor in evitarea micilor drame cotidiene. cateodata prieteniile se numara in sticlutele de oja daruite pentru repararea ciorapului si in umerii alocati pentru lacrimi.
cateodata ne grabim sa tragem concluzii, dar apoi ne pare rau….cateodata suntem atat de aproape de poveste, dar nu o vedem…si daca ne irosim asa in mici drame cotidiene este pentru ca suntem femei si iubim savuros, fara limite, cu generozitate….si, fie vorba intre noi, dragi barbati, ne iubiti cu toate micile nostre drame cu care venim la pachet, invariabil.
No Comments Yet!
You can be first one to write a comment